Velorutia.ro

Azi, 8 noiembrie 2009, am vazut primul pasager de tramvai care s-a urcat cu bicicleta in tramvaiul 41:

Iata inca un biciclist surprins in tramvai, seara, de catre cititorul nostru ”Gica Contra”:

Daca aveti si voi dovezi similare, trimiteti pe adresa contact@batesaua.ro
Va multumim

“Vine vremea rece, ne imbracam tot mai gros, ploua tot mai des si nu ne mai vine sa iesim din casa. Ne rezervam deja locuri in excursii pentru vacanta de Craciun si ne gindim cu ingrijorare la intretinerea la bloc pe ultimele trei luni ale anului.

Intre toate acestea, exista o constanta – cuminte, zvelta, echilibrata, gata mereu de plimbari. Ghici? Evident, bicicleta! Hai sa nu se posomorim din cauza toamnei iremediabile si sa ne vedem astazi la ora 19 in fata la TNB, pentru o noua tura din seria Ziua Bicicletei Ciclismamatori.ro. Detalii pe blog la http://www.cyberculture.ro/blog/2009/09/15/ziua-bicicletei-in-fiecare-vineri/ . Site-urile de meteorologie ne anunta ca va fi innorat, dar nu va ploua. Dupa tura, ca de obicei, socializare la o ceasca de ceva cald, pentru cine doreste.

Eu va sfatuiesc sa nu pierdeti ocazia asta, cine stie cind vom mai scoate bicla din casa pina la primavara…

Succes si aveti grija in sa!”

George Hari Popescu

“I got ridden to Laurentiu’s house in the dark on a road through the centre of Bucharest, a road that is usually crowded but at that moment was deserted because it was the middle of the night; Laurentiu appeared in his pajamas and handed over a disk, a memory stick, said farewell and we were off — but only for a bit as time was pressing and I got folded up and put in the back of a taxi as my Master feared we wouldn’t make it on time, and his fears were probably justified as it is rather a long way to the airport.

I could hear the taxi driver complaining about how expensive spare parts are for Dacia Logans, “more expensive than the most expensive German cars” he said, and he believes Japanese cars are the best and my Master concurred.  At the airport I was handed to a man in a tie who put me on a revolving machine and then wrapped me in thin polythene until I was hermetically sealed and almost unrecognisable — but then an unseemly argument ensued at the Lufthansa desk about their demand for a 70 Euro fee for putting me on the plane; we went to the cash office where negotiations resumed and the price fell to 35 Euro due to my diminutive stature.
(mai mult…)

http://www.adevarul.ro/articole/ciclopromenada-de-la-miezul-noptii.html

Iata ca au reusit sa suprinda orasul acesta amortit:

“Ciclopromenada nocturna 3 s-a intamplat deja si sincer nu am cuvinte sa descriu ce a fost acolo – peste 300 de biclete (aproximativ, ochiometric, oricum ar fi am fost extrem de multi), escorta a Politiei, strazi si intersectii blocate, zambete, voie buna, copii, catei, vorbe, pedale, tinerete, vise implinite, nebunie maxima. S-a mers peste 25 Km si cea mai mare parte a grupului a incheiat cu succes aceasta calatorie.”

Fotografii aici: http://cid-83b800d91d853602.skydrive.live.com/browse.aspx/Ciclopromenada%20nocturna%203

sursa: Vulupe’s notes

Pagina organizatorului: http://www.cyberculture.ro/blog/

Sunteti invitati la promenada nocturna editia 3 Vineri seara 11 septembrie 2009:

http://comp.coolracing.ro/ciclopromenada-nocturna-3-11-septembrie-2009/

Detalii organizator: http://www.cyberculture.ro/blog/

Publicam invitatia doamnei deputat Alina Gorghiu la o cursa de biciclete pe data de 15 august 2009:

“Stimate doamne si domni,

Va invit la o cursa cu bicicletele in 15 august, ora 10, Parcul Izvor. Stiu ca e vacanta, ca e caldura mare, dar sper sa fiti alaturi de mine la acest eveniment sportiv, recreativ si eco! Bicicleta ori aveti voi, ori luati de la fata locului (e necesara cartea de identitate). Mergem pana la Mogosoaia fara sa ne grabeasca nimeni, bem o apa rece acolo, stam la 2-3 povesti, ne mandrim ca am facut putina miscare, ca ne-am relaxat si ca suntem eco si ne intoarcem in frumoasa capitala.

Aceasta invitatie este pentru toti doritorii de putina miscare pe biciclete! Va astept cu mare drag!”

Articol in Adevarul editia online despre problematica bicicletei in Bucuresti:

http://www.adevarul.ro/articole/bicicletele-castiga-teren-in-bucuresti.html

autor: Ecaterina Procopov

1) Daca va amintiti, in urma cu niste luni cineva a postat aici un link catre albumul foto al unui crestin (american) cu poze din Amsterdamul “biciclistic”.
2) M-am intors de cateva ore din Bologna, o sa postez la un moment dat niste poze “de profil”.
3) Ambele orase sunt pline de biciclete.  Te uiti si la ele si in 90-95% din cazuri te minunezi din ce groapa de gunoi/magazin de vechituri le-au scos.  Ma plimbam prin centrul Bolognei si chiar ma intrebam — de unde cumpara, fratioare, antichitatile astea???  Mai ca-ti vine sa crezi ca le supun deliberat unui proces de imbatranire/ deteriorare rapida, asa incat s-arate cat mai amarate (vezi si mai jos)…
4) In ciuda aspectului, variind intre jalnic si deplorabil, sunt asigurate cu cate 2-3 incuietori (pozele din Amsterdam infatisau chiar niste lanturi care rivalizeaza cu alea cu care erau ancorate cargourile din Galatii copilariei mele, lanturi posibil mai scumpe decat bicicleta insasi).
5) Deduc din cele de mai sus ca A) Hotii de biciclete (cred ca se rasuceste in mormant Don Vittorio…) nu au o nationalitate/ etnicitate anume si B) Solutiile “primare”, gen cat mai multe/solide/ sofisticate incuietori sau/si rastele pazite nu dau intotdeauna rezultate suficient de bune.

Prin urmare, cred ca e loc pentru ceva gandire “out of the box”.  O sa incerc sa fac eu inceputul, cu speranta ca o sa urmeze ceva brainstorming. (mai mult…)

Va recomandam sa participati la turul “Bicicleta rosie” din Parcul Izvor, in data de 11 aprilie, ora 11.00. Este o campanie de sensibilizare a locuitorilor Capitalei pentru un stil de viata mai activ, mai verde, mai echilibrat, mai curat.
Ultima zi de inscriere pe site-ul Bicicleta Rosie – www.bicicletarosie.ro este 9 aprilie 2009.

“Declar, in mod oficial, deschis sezonul de plimbari! Si iata ca prima a fost deja infaptuita cu mult curaj si voie buna, la vremuri potrivnice, de vajnicii biciclisti de la BateSaua. Ii iertam pe cei care s-au speriat de ploaie, dar data viitoare va asteptam negresit la locul de intalnire.
Cum nu suntem din plastic, am scurtat plimbarea pana la Arcul de Triumf si ne-am indreptat spre Muzeul Taranului Roman unde am servit o delicatesa de concert, doar pentru urechi simtite. Sa zicem ca a fost cadoul pentru Vali si cu ocazia asta ii mai zicem un La Multi Ani.”
Oana D.

Traseu tura 17 martie 2009:
Plecare intre 18:00-18:30 din Piata Victoriei – Bd. Aviatorilor – Piata Charles de Gaulle – Bd. Constantin Prezan – Arcul de Triumf – Bd. Kiseleff – Piata Presei Libere – intoarcere pe Bd. Kiseleff – Piata Victoriei – Clubul Taranului (19:15).

Vine cine poate, se plimba cine are chef, pleaca cine se plictiseste.

Salutare tuturor,

Va propunem sa ne vedem marti- 17 Martie 2009, la ora 18.00, in Piata Victoriei, la iesirea de metrou de langa Senat (Bd. Aviatorilor), sa facem o plimbare “Cu Bicicleta la Sosea”.
De la 19.30 intram la Clubul Taranului, ne legam bicicletele in rastel si stam la un cico, la o vorba si ascultam muzica traditionala.
Asociatia “BateSaua” impreuna cu XBikers vor organiza periodic plimbari recreative prin Bucuresti ca sa ne cunoastem fata in fata si sa punem tara la cale.

Amatorii ma pot contacta pe mine sau pe Vali-XBikers, dar va asteptam si fara confirmari.

http://forum.hotnews.ro/index.php?showtopic=421

Bucurestiul este un oras plat, fara coline si fara vai.
NU are ‘urcusuri’ si ‘coborasuri’ care sa necesite efort fizic.
Bucurestiul are toate avantajele unei capitale a bicicletei: parcuri mari, drumuri intinse, centru istoric, multe obiective istorice, culturale sau artistice, oameni prietenosi, un rau care strabate si imparte orasul in doua. Are si viata artistica, boema. Toate aceste avantaje au fost neglijate prea multa vreme. Multe dintre ele au nevoie de aer, de sprijin, de atentie. Acum, in 2008, isi fac aparitia in sfarsit primele semne incurajatoare: apar piste de biciclete, parcari publice de biciclete, organizatii care sprijina promovarea bicicletei. Harta Verde a Bucurestiului ajuta bicicleta sa lepede zdrentele de Cenusareasa si sa re-apara ca o Printesa a Libertatii.

Cu Harta Verde in mana am luat-o agale pe bicicleta si mi-am fixat punctele de interes ale zilei de azi,  un inceput de septembrie racoros, gard-in-gard cu cuptorul lunii august. Am plecat ceva mai devreme de la serviciu, drept pentru care care mi-am ales punt final Parcul Circului, unde avem foarte multe de vazut, deoarece acolo mi-am invitat si familia sa pedalam si sa vizitam frumusetile naturii. Am ocazia sa redescopar orasul in care traiesc si pe care nu il cunosc din punct de vedere bio-zoo-logic. Acum am o harta verde la dispozitie si cu ajutorul ei, Bucurestiul a redevenit, pentru mine, pentru o zi, din nou istoric, din nou cultural, din nou traditional, din nou arhitectonic, din nou pietonal, din nou uman si prietenos.

Am vizitat si admirat cativa arbori ocrotiti de care habar nu aveam, cu toate ca trec periodic pe langa ei: Stejarul Rosu American (Quercus Borealis) de pe Calea Victoriei nr.192, Tisa (Taxus Baccata)  de pe Str. Tunari 34, Arborele Lalea (Liliodendron Tulipifera) de pe Str. Emanoil Porumbaru nr.65.
Stiati ca: “arborele lalea” provine din America de Nord? Cunoscut in botanica si sub denumirea de “arborele de lalele”, copacul e de talie mare si poate ajunge la 40 de metri inaltime. Are frunzele in forma de lira, iar toamna acestea se coloreaza in galben intens sau in aramiu. Florile arborelui de lalea sunt verzui si au un parfum suav, care se simte in apropierea lui. Infloreste la sfarsitul lunii mai si inceputul lui iunie.

In Parcul Circului am vizitat Arborele Paulovnia din familia Scrophulariaceae (Paulownia Tomentosa), arbustul Hibiscus din familia Malvaceae (Hibiscus Syriacus), Bradul Alb din familia Pinaceae (Abies Alba), Arborele de Matase din familia Leguminoase (Albizzia Julibrissin).
Insa atractia parcului, amplasata chiar in mijlocul sau, este “Lacul cu izvoare naturale”, pe marginea caruia creste superbul Lotus Egiptean (Nelumbo Nucifera), ascuns de o perdea inalta de stuf.
Stiati ca: desi pare greu de crezut, acesti lotusi pe care ii puteti admira oricand in Parcul Circului, au fost numiti “suflarea vietii” in inscriptiile egiptene, acum cateva mii de ani? Pentru ca noaptea se inchid si coboara sub apa iar dimineata se inalta si infloresc din nou, lotusii au devenit un simbol viu al creatiei si soarelui, al renasterii. Folositi la festivitati si oferiti in dar ca semn de prietenie, lotusii erau considerati sacri, chiar Egiptul faraonic fiind asemanat cu o floare de lotus, tulpina fiind fluviul si floarea – delta.

Sub privirile noastre exista inca o lume fascinanta.
Prezenta acestor vecini, carora rareori suntem dispusi sa le acordam respectul cuvenit, reflecta starea de sanatate a mediului in care traim.

Ma bucur acum de toata munca noastra de asta iarna. Si sper sa se bucure de acum incolo din ce in ce mai multi bucuresteni! La vremea aceea, nimic nu parea imbietor. Nici cladirile ude de ploaie si burnita, nici monumentele strivite de greutatea norilor cenusii, nici gradinile cu arborii scheletici, dezbracati in ger…, si nici macar pedalatul nu era prea incurajator ca sa imi termin documentarea pe traseu. Atunci eram manati din spate de bucuria realizarii unui lucru extraordinar: un ghid plin de resurse, o harta plina de secrete, o harta vie, care urma sa redea viata unui oras sufocat.
Obiectivul nostru final este ca Bucurestiul sa aiba o zi pe saptamana cand lumea se va plimba numai pe jos sau pe bicicleta, pentru a ne putea bucura cu totii de tot ceea ce incerc eu acum sa (re-)descopar pe furis, plecand devreme de la birou!

Am parcurs Parcul Circului in lung si lat, incercand de fapt sa identific resturile de viata naturala in aceasta aglomerare de vieti artificiale. Vieti artificiale traite in incaperi inchise ermetic de ferestre termopane, aclimatizate de aparate care produc vant artificial. Chiar si in deplasare, in masinile personale, bucurestenii cad in aceeasi plasa a pseudo-confortului si sigurantei: cusca metalica, bine ferecata electronic-centralizat, in care se inchid singuri: simbol al pierderii asumate a libertatii.

GeoBatesaua

Asa cum am promis iata cum a decurs plimbarea pe bicicleta de luni – in caz ca ati uitat – ziua cu ploaie vant si un frig ingrozitor.

Am plecat pe la 8.30 de acasa imbracat casual (pantaloni scurti, tricou, polar, si bineinteles casca). traseul a fost urmatorul: Calea Mosilor, Eminescu, pe Dacia spre Romana, pe langa muzeul Militar, podul Cotroceni, Apaca, Politehnica – 7.3km. Se circula ingrozitor, pana la politehnica sunt martor al unui accident (incerca un WW sa faca stanga pe sens interzis pe dacia prin fata unei dubite care oprise pe prima banda sa-l lase sa treaca si a agatat o masina care circula corect pe banda a 2-a) si mai vad in intersectia de la cazino victoria inca 2 masini busite bine (parea un caz clar de neacordare de prioritate dupa cum aratau). Parca au innebunit toti soferii. Cu bicicleta e placut. Cand ploua nu se mai simte asa tare aerul poluat al orasului si nici frigul nu este asa patrunzator cand faci miscare. Dealul Cotroceniului a fost ca in fiecare zi Alpe d’Huez-ul meu – fiind tare fericit cand am ajuns sus.

Am ajuns, mai greu decat de obicei la facultate (cred ca am facut 35 de minute fata de 25-30 in mod normal), m-am schimbat si m-am apucat de treaba.

Pe la 3 am plecat spre ICI – de la Automatica spre regie, Semanatoarea, Crangasi, Podul Grant, am lasat niste acte si apoi spre Victoriei (stefan cel mare mi s-a parut ingrozitor de aglomerat si pentru bicicleta), Romana, pe Dacia spre Eminescu si in sfarsit acasa. In total aproape 20 km cu o medie de sub 15 km/ora (fata de 17-18 in mod normal)

O zi atipica ce confirma insa ca si pe ploaie este mai placut si mai rapid sa mergi cu bicicleta prin Bucuresti.

Vlad Posea
16 Septembrie 2008

Zi de miercuri. Dupa doar cinci ore de somn, profit de fiecare minutel lasat de mobil din totalul de 10 intre cele doua alarme de dimineata (pe melodia lui Otis Redding,  I can’t get no satisfaction). Azi am cursuri, de la 8 la 21.15. Si nu ca eleva, studenta, ci de partea cealalta a baricadei. Profa de franceza. Hai, Ioana, mai cu viata. Bicicleta ma asteapta in bucatarie, parcata langa a fratelui, cam murdarita in urma zilelor de ploaie. Iar azi, there ain’t no sun either! Spalat, beut cana cu cicoare, imbracat, pregatit ghiozdan cu droaia de manuale, mai ramane echipatul. Azi deci ploua, asa ca vom adauga niste elemente suplimentare.
Iata lista :
Doua elastice pentru pantaloni sa nu se prinda in lant, reflectorizante in acelasi timp
Reflectorizanta corp, pelerina de ploaie de asemenea, care va incasa toti stropii de noroi ca noi sa ramanem impecabili (sigur!)
Sapca
Kilometraj
Far (ca e bezna cand o sa vin spre casa)
Sticla cu apa (agatata pe bicla)
Manusi
Canadiana groasa cu guler ridicat impotriva vantului

C’est parti! Nu ma “bucur” prea mult de ploaie, de stropii de pe ochelari, de masinile cu soferi care intr-un trafic nebun se cred la formula 1, fiindca in 10 minute am ajuns la locul de munca. Scoate cheile, leaga bicicleta (si am noroc, chiar au loc de “parcare”), scoate kilometrajul, farul, and last but not least, saua (pentru ca ploua, nu de alta). In drum spre intrare, dezlipim elasticele, scoatem manusile ude leaorca, si reflectorizanta. O sperii pe receptionista un pic cu saua mea dintr-o mana, imi iau legitimatia si urc pana la 10. Cursantii, ingineri marea parte, raman gura casca: Cum, cu bicicleta pe vremea asta?! A, dar e mai repede. Ati facut doar 10 minute? Si eu o ora cu masina, de obicei fiind 5 minute… Hmmmm.
La 16.30, termin cursurile cu inginerii, iar ma echipez sa ma indrept spre Romana la celalalt curs, de 3 ore. O iau pe Floreasca, trafic nu foarte intens in prima jumatate de drum, bineinteles ca ploua din nou, cat am fost la cursuri, senin, acum ca iesii eu, dai si trage. Dar aerul e placut, imi relaxez un pic mintea dupa atatea ore de franceza pentru incepatori si de vorbit intr-una.Atentie insa maxima la masini, camioane si chiar cascadorii de pe scutere. Mai pe carosabil, mai pe trotuar cand nu e loc de vreun 4 roti mai smecher care asteapta verde lipit de bordura, stanga, dreapta si am ajuns. Acum sunt uda toata pe pantaloni, de sus pana jos, noroc ca e cald in clasa si senzatia de rece trece dupa un sfert de ora. Si cursantii de acum au facut ochii maaaaaari cand m-au vazut. Bon courage avec le vélo! vorba unuia din ei. In afara de umezeala, stropii de noroi nu erau asa vizibili (care ar fi fost oricum de 3 ori mai mari daca as fi ales mersul biped), asa ca aratam cat de cat decent.
La 21.15, ultima dezlegare a bicicletei, echipare si la drum. La intors o iau pe la Victoriei, pe langa Herastrau (pot si prin parc, dar mi-e cam frig si vreau mai repede acasa). Ambasada Chinei, biserica, benzinarie Agip si hop, da-te jos si hai la caldurica. Pe drum imi tot repetam: unge lantul!!!
 
Ioana Silvia Hotinceanu
18 Septembrie 2008

http://www.len.ro/cycling/o-zi-cu-bicicleta-in-oras/view